Am fost tăguit de Zuzu să înşir câteva lucrurui de care sunt dependent.

1)Munca, deşi sună extrem de ciudat. Pur si simplu îmi place să mă fac util. Mereu trebuie să am o ocupaţie. îmi place să depun efort in activităţi care îţi dezvoltă o parte a corpului. (preferabil creierul)

2)Prieteni. Nu aş putea trăi fără să am prieteni (excus imaginari)

3)Blog. Am ajuns pur si simplu să fiu dependent de Bodegă! Este singurul lucru pe care îl am la îndemană unde pot să mă exprim liber. Multe aspecte ale vieţi mele nu pot fi expuse decat pe Bodegă. Cred că pur si simplu aş cădea intr-o depresie extremă dacă nu aş mai putea scrie pe blog.

4)Coca-Cola.

5)Camera foto. Niciodată nu pot fi surprins fără câţiva mega-pixeli la mine. Până la urma trăim in Romania, senzaţionalul ne înconjoară. Trebuie să fiu pregătit.

Deşi nu sunt un fan al acestor lepşe pot sa spun ca sunt extrem de curios de ce e dependent Gogu Kaizer, Tugurlan si Ariel

Mi-a reamintit Drojdie aseară despre cum era când foloseam Dial-up. Doamne, ce vremuri…

Atunci aveam un Celeron de 733mhz, cu 128 ram si 32 video. Când mi-am băgat net, era un computer extrem de bun. Era înainte de era mIRC. Ţin minte că mă jucam NFS2, apoi NFS3. NFS4 mi-a scăpat din pacate. Dar Nfs Porsche l-am jucat până acum vro 2 ani. La vremea lui fusese un joc revoluţionar. Îmi reamintes că eram singurul din şcoală căruia îi rula bine. (doar aveam Nvidia TNT2 – 32mb video…)

Pe net nu făceam mare chestie, comunitatea era restransă, preţul era mare. Dădeam mail-uri şi făceam un surf-ing primitiv. Remember Nashtu? De acolo descărcam muzica. Dura 10-15 minute pe melodie , si asta când mergea netul bine.

Atunci jucam Age of Empires II, primul si ultimul joc de strategie pe care l-am jucat. Ajunsesem cam cum sunt cei din Generaţia CS si Haifaiv. Apoi a venit clasa a 8-a si am stat pur şi simplu fără computer in casă. L-am donat in scopuri comerciale. (a devenit computer contabil şi functionează şi astăzi)

In clasa a 8-a am stagnat practic la capitolul “internet”, îl foloseam ocazional deşi nu ratam nici un moment să mai bag un “asl pls” pe mIRC.

Mai ţineţi minte ce “super” era când nu puteai să te conectezi pentru că erau liniile pline? Deja de la 21:45 nu mai puteai să mai prinzi loc…. Ce vremuri…

Apoi a venit liceul. Computer nou, broadband, tot ce trebuie. De vro 2 ani “leg de mine” şi nişte programare puţin mai avansată (asta dacă se ia ca axioma că C++ e mai avansat decât Pascal-ul). Efectiv nu mă ajuta la nimic, dar sper să-mi formeze o gandire algoritmică necesară pe la Politehnică şi, de ce nu, şi in viata.

Dedic postul ăsta tuturor celor care au prins perioada aia si au răbdat ca şi mine 40 de secunde să se încarce o pagină.

Mulţumită lui Zoso şi lui Nwradu am pus şi eu faviconu’ măsii.

Nu îi văd utilitatea dar arată al naibi de bine! (Vă uitaţi in address bar şi o să vedeţi că in loc de B-ul ăla stresant de la Blogger acum e taurul din sigla bodegii. E şi mai frumos şi îi dă un aer mai personal.) Mă felicit şi mă pup singur!

Deşi nu am fost la Blogfest am avut ocazia să ascult streaming-ul live oferit de ArenaIT si acum încerc să-mi exprim părerea despre ce am auzit…

Stream-ul nu a fost perfect dar a fost folositor pentru cei ce nu au putut să fie prezenţi…

Blog sub 18 ani: Locul 1 – Kiddo (nush de ce dar nu a mai postat de mult, sau a schimbat adresa…nush…cine află să-mi spună si mie!)
Locul 2 – Ariel Constantinof (Felicitări Ariel!!!)
Locul 3 – Zuzu Concept (Felicitări Andrei!!!)

Cel mai bun blog nou: Visurât (era normal, pur si simplu, pentru mine a fost un etalon in blogging)

Cel mai bun design de blog: Locul 1 – Zoso (cei de pe locul 2 – Fredo & Pid’Jin au un design mult mai bun după umila mea părere)

Cel mai bun blog personal – Visurât (desi ţin să o felicit si pe Andressa pentru locul 3… cum am mai precizat…are un blog foarte bun)

Cel mai bun blog informativ – Zoso (aici aşa am votat si eu pentru că băiatul ăsta îşi face temele la acest capitol)

Cel mai bun blog (Crema frate!) – Visurât (sunt de accord incă o dată….pur si simplu….e “Crema frate!”)

Dar tot a fost ceva tipic românesc acolo….
Ma asteptam ca intr-o incăpere cu cei mai buni blog-eri români să fie numai oameni de oameni… Când a fost premiat Zoso, s-a huiduit… Bravo! U rule boyz! (nici eu nu sunt un fan înrait al lui Zoso, dar ce e al lui, e al lui…se informează si spune ce crede, să nu mai vorbim că a intuit bine amploarea la care va ajunge bloging-ul românesc…)

Pey, pe Weed (Ariel Constantinof) si pe Gogu Kaizer (nustiucumilcheama) o sa putem sa-i ascultam live, azi, de la 20:00 pe Radio Lynx… Don’t miss! (Gogu Kaizer e cam timid cica, *poate pentru ca are nasul mare…* si nu il auzim prea des…)

Pot sa spun ca abia astept momentul!

Eventual imi zice si mie Gogul cum o fu’ la radio!…

Later edit: Mi-a placut emisiunea si… mi-am facut noi prieteni…

In ultima vreme mi-am redescoperit pasiunea de a citi bloguri. Pe bloguri gasesti informatii destul de interesante amestecate cu pareri proprii… Informatile nu pot fi considerate din start credibile dar se pot verifica, ca de aceea avem Google.
In seara asta am ajuns via Zoso pe blogul Andressei. Urmaresc acest blog de cateva luni si de fiecare daca cand lecturez ma uimeste. Nu degeaba are trafic, blog-ul e pur si simplu foarte bun… si vi-l recomand si voua!
In rest nu prea am mai facut nimic, ma pregatesc pentru o mini-vacanta si pentru o plecare la Bucuresti. Poate, interactiunea cu “bucurestenii” care apartin “pe hartie” aceleiasi specii ca si mine imi va creea anumite teme de discutie. Nu stiu exact care este cauza, dar in ultima luna, poate datorita anumitor evenimente, mi-am pierdut intr-o anumita masura capacitatea de a scrie.
Ma gandeam la anumite metode de a-mi redobandi caracterul creativ. Una dintre ele este destul de simpla, sa citesc o carte buna. Aici apelez la cititori, ce imi recomandati?

Ashea, am revenit oficial pe blog.
Nu am mai postat din mai multe cauze: probleme personale, lipsa de inspiratie/chef/timp, dar asta nu mai conteaza…
Ce am facut eu in ultima luna? Multe… mai multe decat pot acum sa povestesc, dar in mare: am fost la scoala, am avut vacanta, am fost la munca, am incercat sa-mi dedic mai mult timp unei persoane mai speciale, am fost la munte. Acum am ajuns la concluzia ca e momentul sa incep din nou sa ma exprim in locul in care singura cenzura valabila e auto-cenzura, blog-ul (sau “Bodega” cum il stiti voi).
In timpul perioadei de “pauza” am avut mai multe tentative de a re-incepe dar nici una nu s-a concretizat din anumite motive… dar am ajuns la o concluzie si anume: “e greu pana bagi primul entry si apoi totul merge de la sine”, asta incerc sa fac acum…

Noutatile legate de Bodega suna cam asa: Am auzit ca incepusem sa am niste cititori de seama si asta nu poate decat sa ma bucure si special pentru ei am decis ca e imposibil sa renunt la acest blog, poate cateva din refularile mintii mele bolnave li se vor parea interesante…

Una peste alta, renunt la aberatii si zic direct:

Conform astora miercuri am avut 40 vizitatori. (sub ce imi propusesem pentru perioada asta).

Dar la un moment dat ma ofticasem rau: “Ce ma-sa, eu doar atat trafic am?, ce blog amarat de provincie scris de o minte tulbure sunt?”. Si am avut o idee buna (venita de la El). Ia sa bag eu Google Analitycs (ca poate Google se respecta cat de cat) si uite ce a iesit….

Miercuri dupa Google am avut 73 de vizitatori unici…. concluzia o trageti voi…